Bullying la Questfield International College, un caz care nu a fost explicat

În contextul educațional, fenomenul bullying reprezintă o problemă complexă ce necesită o abordare sistematică și măsuri clare din partea instituțiilor de învățământ. Lipsa reacției adecvate poate avea efecte negative profunde asupra elevilor, iar responsabilitatea instituțiilor este de a preveni, identifica și interveni prompt pentru protejarea copiilor. Cazul semnalat recent la o școală privată din Pipera ridică întrebări privind modul în care sesizările privind bullying-ul sunt gestionate și documentate, precum și despre capacitatea instituțională de a asigura un mediu educațional sigur și respectuos.

Bullying la Questfield International College, un caz care nu a fost explicat

O anchetă realizată pe baza documentelor și corespondenței puse la dispoziția redacției relevă o situație de bullying sistematic desfășurată pe o perioadă de peste opt luni în incinta Școlii Questfield Pipera. Conform relatărilor familiei elevului vizat, care au transmis sesizări repetate, comportamentele agresive nu au fost oprite, iar instituția nu a furnizat măsuri documentate sau răspunsuri scrise care să ateste intervenții concrete. În plus, familia a relatat o poziționare verbală atribuită fondatoarei școlii, Fabiola Hosu, interpretată ca o presiune pentru retragerea copilului din unitate, exprimată prin afirmația „îți convine, bine; nu-ți convine, ești liber să pleci”. Redacția precizează că această formulare a fost preluată din relatările și documentele puse la dispoziție, fără a emite judecăți privind intențiile sau motivațiile financiare ale conducerii.

Contextul sesizărilor și lipsa intervențiilor documentate

Documentele analizate indică faptul că familia a comunicat în mod repetat și oficial cu învățătoarea, conducerea școlii și fondatoarea instituției, solicitând intervenții clare pentru stoparea fenomenului de bullying. Sesizările au fost formulate în scris, cu detalii cronologice și solicitări explicite de protecție și măsuri. Cu toate acestea, nu există dovezi ale unor răspunsuri scrise sau decizii administrative oficiale care să confirme aplicarea unor măsuri concrete, precum sancțiuni, consiliere psihopedagogică sau monitorizare formală. Intervențiile invocate de școală par să fi fost limitate la discuții verbale informale, fără documentare oficială.

Manifestările de bullying și stigmatizarea medicală

Potrivit relatărilor, elevul a fost expus zilnic unor comportamente agresive, incluzând jigniri, umiliri publice, excludere socială și etichetări degradante, toate având loc în prezența cadrelor didactice. Mai mult, în colectivul școlar a fost utilizată repetat o etichetare medicală cu scop discreditant, folosită nu în context educațional sau de protecție, ci ca instrument de marginalizare și ridiculizare. Specialiști consultați de redacție consideră această practică ca o formă agravată de bullying, cu impact negativ semnificativ asupra dezvoltării emoționale și psihologice a copilului.

Presiuni și comunicări privind retragerea

Familia susține că, pe lângă lipsa intervențiilor eficiente, a fost supusă la presiuni explicite sau implicite de a părăsi școala, prin mesaje care sugerează că, dacă nu sunt mulțumiți de situație, pot alege să plece. Această abordare poate fi interpretată ca o formă de excludere mascată, prin care problema este externalizată prin îndepărtarea copilului afectat. Din perspectiva familiei, astfel de mesaje au fost transmise inclusiv în cadrul unor dialoguri directe cu fondatoarea școlii.

Confidențialitatea informațiilor și expunerea copilului

• Familia a solicitat în mod repetat respectarea confidențialității informațiilor referitoare la situația semnalată;
• Documentele arată că solicitările au fost transmise în scris și argumentat;
• Nu există confirmări scrise privind asumarea unor măsuri de protecție a confidențialității;
• Relatările indică faptul că informațiile sensibile au fost divulgate în mediul clasei;
• Elevul a fost supus unor interpelări publice, generând presiune psihologică;
• Specialiștii atenționează asupra riscurilor asociate transferului responsabilității către copil.

Răspunsul instituțional și documentele puse la dispoziție

În locul unor decizii administrative formale, conducerea școlii a oferit un document informal de tip Family Meeting Form, care consemnează o discuție, însă fără a stabili responsabilități clare, termene, sancțiuni sau planuri de intervenție. Din punct de vedere jurnalistic, această distincție este esențială: documentele oficiale asigură trasabilitatea și verificabilitatea intervențiilor, pe când astfel de formulare pot fi interpretate drept o gestionare superficială a situației. În absența unor măsuri documentate, reacția instituției apare limitată la nivel declarativ, ceea ce ridică semne de întrebare privind capacitatea acesteia de a proteja copiii în mod efectiv.

Evaluarea psihologică și consecințele bullying-ului

Raportul psihologic anexat cazului, realizat de un specialist de renume, evidențiază efectele emoționale grave ale expunerii prelungite la bullying, inclusiv anxietate, retragere socială, teamă și refuz școlar. Aceste manifestări confirmă că nu este vorba despre simple conflicte punctuale, ci despre un abuz emoțional repetat cu impact asupra dezvoltării copilului. Raportul întărește necesitatea unor intervenții instituționale eficiente și documentate pentru prevenirea și stoparea unor astfel de situații.

Atitudinea publică a școlii și comunicările recente

Într-un email trimis către părinți la data de 27 ianuarie 2026, conducerea Questfield International College a calificat incidentele semnalate drept simple „interacțiuni spontane dintre copii”. Această abordare contrazice sesizările scrise și documentate ale familiei care au reclamat o serie de comportamente sistematice de hărțuire și stigmatizare. Această diferență între percepția instituțională și realitatea relatată ridică semne de întrebare privind transparența și asumarea responsabilității. Redacția consideră această poziționare ca o posibilă tentativă de diluare a responsabilității instituționale.

Ulterior publicării articolului, părinții au transmis informații suplimentare referitoare la contacte informale între școli private din zona Pipera, în care copiii retrași de la Questfield ar fi fost descriși negativ, cu referiri la probleme comportamentale. Aceste informații sunt tratate cu seriozitate, iar redacția a solicitat public clarificări din partea instituțiilor implicate, întrucât astfel de practici pot afecta dreptul la educație și confidențialitatea copiilor.

Concluzii și întrebări rămase deschise

Cazul semnalat la Questfield International College evidențiază o disonanță între așteptările legitime ale familiei și modul în care instituția a gestionat situația de bullying. Lipsa unor măsuri formale, a unui circuit administrativ transparent și a unui răspuns scris explicit ridică întrebări privind responsabilitatea și capacitatea școlii de a interveni eficient. De asemenea, poziționarea verbală atribuită fondatoarei, exprimată în termeni care pot sugera o presiune pentru retragere, alături de minimalizarea publică a fenomenului, indică o cultură organizațională care prioritizează evitarea conflictului în detrimentul protecției copiilor.

Aceste elemente au un impact direct asupra copilului afectat, care, conform raportului psihologic, a suferit consecințe emoționale grave, dar și asupra încrederii în instituție. Din perspectivă jurnalistică, se evidențiază necesitatea unor mecanisme clare de protecție și monitorizare, care să asigure că sesizările privind siguranța emoțională a elevilor sunt tratate cu seriozitate și transparență.

Orice clarificare oficială și documentată din partea Questfield Pipera ar contribui la echilibrarea acestui caz și la restabilirea încrederii în instituție. Întrebarea fundamentală care rămâne este ce mecanisme reale de protecție sunt aplicate în practică atunci când un copil reclamă că este umilit sistematic și cum răspunde instituția când trebuie să asigure un mediu educațional sigur și respectuos.

Articol realizat pe baza unei surse publicate inițial pe EkoNews.ro